În localitățile din Clisura Dunării există încă peste 50 de mori de apă , unele vechi de peste două secole. Mare parte dintre ele sunt încă funcționale, cu o valoare etnologică, istorică şi arhitecturală deosebita.

Aproape jumătate dintre ele sunt pe raza comunei Sichevița, având specific „butonii” de lemn, un jgheab ce direcționează apa către ciutură, controlând astfel debitul și presiunea acesteia. Inedită e și existența vetrei de foc internă, folosită de cei veniți să macine pentru a se încălzi în special pe timp de noapte. Morile din cătune sunt prevăzute chiar și cu o încăpere distinctă, folosită pentru a adăposti animalele.

La Gârnic mai există 9 mori de apă: 4 amplasate în vatra satului (dintre care doar 3 mai funcționează) și 5 pe valea râului Gramensca.

Una dintre cele mai vechi și singura rămasă în localitate din cele 4 existente în urmă cu jumătate de secol, e cea a lui  Tănasie Raica, din Coronini. Familia încă macină frecvent aici. Piatra de măcinat are cel mai probabil peste un secol și ar avea nevoie saă fie înlocuită, aceasta fiind una dintre problemele cu care se confruntă proprietarul. Familia a deținut și o moară de vânt, care a fost însă demontată și azi e piesă de muzeu.